„Why don`t you come over?” Ambasadorul României la Londra: „O astfel de campanie poate fi mai eficientă decât alt gen de reacții. Britanicii știu să aprecieze un popor cu simțul umorului”

Ambasadorul României în Marea Britanie, Ion Jinga, vorbește într-un interviu acordat ziarului gândul despre campania „Why don”t you come over?”, care a avut un efect mult mai bun în Regat decât orice altă reacție din partea României. Totuși, diplomatul român crede că presa britanică a dat proporții mult exagerate ideii lansate de „un politician” de la Londra, de a iniția o campanie de descurajare a românilor care vor să vină să muncească sau să locuiască în Marea Britanie. Presa britanică a lansat scenarii la care „nu poți decât să zâmbești amuzat”.

Ambasadorul român apreciază campania gândul și GMP Advertising drept „o dovadă că și noi, românii, avem un simț al umorului la fel de dezvoltat ca cel al prietenilor noștri britanici”.

„Presa de la Londra a preluat mesajul dumneavoastră și l-a tratat cu simpatie, pentru că un popor cu simțul umorului este un popor inteligent și creator, iar britanicii știu să aprecieze acest lucru. Cred că o astfel de campanie poate fi mai eficientă decât alt gen de reacții, cu condiția să fie făcută în limitele impuse de standardele limbajului civilizat, al fair play-ului și umorului fin. În plus, campania ziarului Gândul spune un mare adevăr: britanicii sunt oricând bineveniți în România, unde există un puternic sentiment filo-britanic ce s-a păstrat nealterat din perioada interbelică”, spune ambasadorul Ion Jinga.

Pe de altă parte, în același spirit, „românii merită, la rândul lor, să beneficieze de același respect și simpatie din partea prietenilor noștri britanici”, mai arată diplomatul român.

Londra a negat oficial că va lansa o campanie anti-români

Guvernul de la Londra a dezmințit orice intenție de a organiza o campanie negativă pentru a descuraja românii sau bulgarii să vină să muncească în Marea Britanie, după ridicarea restricțiilor de pe piața muncii, în decembrie 2013, a mai explicat pentru gândul ambasadorul Ion Jinga.

„Ministrul britanic al afacerilor externe, domnul William Hague, a afirmat clar acest lucru atât în discuția cu ministrul român al afacerilor externe, domnul Titus Corlățean, cât și în cadrul unei interpelări în Camera Comunelor a parlamentului britanic. Și Downing Street 10 a negat o astfel de intenție. Informația respectivă a avut la origine o opinie personală a unui politician, preluată de presa britanică, iar apoi, inevitabil, și de presa de la București și Sofia”, spune Ion Jinga.

Ambasadorul arată că Marea Britanie este unul dintre cei mai apropiați parteneri europeni ai României. Între cele două țări există în funcțiune un parteneriat strategic și, mai mult, Marea Britanie nu ar avea cum să nu respecte tratatul de aderare al României la UE și deci dreptul la acces liber pe piața muncii, din 2014.

Politică și presă la Londra. Interesele din în spatele campaniei anti-români

Ideea unei campani anti-imigrație îndreptate împotriva românilor și a bulgarilor a fost lansată la Londra într-un context economic și politic sensibil, de către un politician care și-a păstrat anonimatul, fiind însă citat pe larg în importantul cotidian britanic „The Guardian”. Ambasadorul Ion Jinga a explicat pentru gândul contextul în care această idee s-a bucurat de o acoperire atât de generoasă în Regat.

„Subiectul ridicării restricțiilor pe piața muncii pentru români și bulgari a stârnit atât de mult interes datorită contextului actual din Marea Britanie: relansarea destul de lentă a economiei după criza financiară și apoi economică, accentuarea euroscepticismului britanicilor pe fondul crizei eurozonei, măsurile de austeritate adoptate de guvern pentru a reduce datoria publică, creșterea în sondaje a UK Independence Party al cărui principal punct în programul politic îl constituie scoaterea Marii Britanii din UE și îndepărtarea imigranților. Putem adăuga și goana după senzațional a unei părți a mass-mediei de la Londra”, explică diplomatul român.

Senzaționalismul presei britanice, de care presa română suferă într-o și mai mare măsură, a făcut să apară știri care acreditau ideea că 29 de milioane de români și bulgari vor lua cu asalt orașele Marii Britanii la 1 ianuarie 2014.

„Practic întreaga populație a celor doua țări, de la nou-născuți și până la pensionarii octogenari, și-ar face bagajele și s-ar muta în Regatul Unit. Evident, nu poți decât să zâmbești amuzat la un astfel de scenariu„, spune ambasadorul Ion Jinga.

De ce se teme Marea Britanie de imigranți. Avertismentul Comisiei Europene

Marea Britanie are tot dreptul să impună restricții pe piața muncii pentru cele mai noi membre ale UE – România și Bulgaria. De altfel, alte 8 state UE au restricții pentru români și bulgari, conforme cu legislația europeană. Aceste restricții vor fi eliminate complet la sfârșitul anului 2013.

„Ele (restricțiile) au fost activate de către guvernul britanic în anul 2007, pe fondul temerilor că s-ar putea repeta valul de lucrători din țările central-europene care au aderat la UE în anul 2004 – estimările britanice erau atunci că vor veni câteva zeci de mii și au venit un milion în primul an”, spune Ion Jinga.

Extinderea acestui fenomen la români nu este însă la fel de îndreptățită, spune ambasadorul: „Situația nu avea însă cum să se repete cu românii, pentru că pattern-ul nostru cultural și lingvistic i-a dus pe concetățenii noștri mai degrabă spre Spania, Italia și Franța, decât spre țările nordice„.

În toată această perioadă de restricții pe piața muncii, MAE și Ambasada României la Londra au făcut demersuri pe lângă autoritățile britanice, „argumentând caracterul contraproductiv al menținerii restricțiilor pe piața muncii pentru cetățenii români, care devin astfel vulnerabili și pot fi exploatați de către angajatori fără scrupule, dar și pentru economia britanică, privată de impozitele și contribuțiile sociale pe care le-ar antrena liberalizarea accesului lucrătorilor romani”, explică Ion Jinga.

România s-a plâns de altfel Comisiei Europene față de modul în care Marea Britanie implementează legislația europeană a muncii, principalul motiv fiind că nu erau respectate regulile europene pentru emiterea de certificate de înregistrare pe piața muncii pentru români. Rezultatul a fost că Marea Britanie a fost pusă sub supraveghere de către Comisia Europeană, fiind declanșată procedura de infringement pe acest subiect. Astfel, statul britanic riscă pedepse la Curtea Europeană de Justiție și blocarea de fonduri europene, dacă nu respectă legislația europeană în ce-i privește pe români sau pe bulgari.

25.000 de români au venit la muncă legal, în 2011. Indienii și polonezii domină

În 2011, 25.000 de români au primit un număr național de asigurare, ceea ce înseamnă că au fost angajați sau lucrează pe cont propriu și plătesc contribuții sociale statului britanic. Cifra este mai mică decât în cazul altor naționalități, conform Ambasadei României. Polonezii au fost în număr de 84.000, indienii – 59.000, lituanienii – 37.000, spaniolii – 30.000.

În total, românii care muncesc legal în Marea Britanie, plătind taxe și impozite statului britanic, se ridică la 94.000. România ocupa, în 2012, locul 21 ca prezență pe piața muncii din Marea Britanie. India și Polonia conduc clasamentul angajaților de naționalitate străină din Regat.

Polonia, cu 643.000 de angajați în Marea Britanie, este statul european care domină piața muncii din Regat. De altfel, guvernul britanic a publicat statistici care arată că limba poloneză este a doua limbă, după engleză, care este vorbită în Marea Britanie. Limba română ocupă abia locul 20.

De altfel, solicitanții europeni de permise de muncă sunt cei mai puțini pe piața muncii din Marea Britanie, în 2012. Imigranții din Asia reprezintă 34% dintre solicitanți, iar cei din Africa 27%. Europenii reprezentau doar 25%.

Ambasada României în Marea Britanie arată că românii care vin să muncească legal în Regatul Unit tind să fie cei cu studii superioare, la fel ca și bulgarii. Aproape 40% din forța de muncă românească din Marea Britanie are studii superioare, în comparație cu alte naționalități, unde media este de 31,9%.

De asemenea, românii și bulgarii din Marea Britanie au șomajul cel mai mic – 4,4%, în comparație cu grupul celor 8 state care au aderat la UE în 2004 și ai căror lucrători au migrat masiv către Marea Britanie – 5,6%. La alte naționalități, șomajul se ridică la 6,4%.

• peste 5.000 de studenți români studiază în Marea Britanie. Ion Jinga: „Aceștia sunt între cei mai buni la toate universitățile britanice pe care eu le-am vizitat în cei cinci ani de când sunt ambasador la Londra – și am vizitat peste 30. Sunt cazuri când rectorii unor universități mi-au spus că românii sunt atât de studioși încât au creat nemulțumirea studenților de alte naționalități, inclusiv britanici, pentru ca îi obligă și pe ei să fie mai silitori”.
• peste 2.000 de medici și 2.000 de asistente medicale de origine română lucrează în spitalele din Marea Britanie. Ion Jinga: „Mă bucur că sunt atât de apreciați, dar nu pot să nu fiu îngrijorat că exodul lor afectează negativ funcționarea sistemului de sănătate din România”.

• sute de specialiști în finanțe, artiști, profesori universitari și cercetători români profesează în Marea Britanie.

• muncitorii români sunt puternic prezenți pe piața muncii din Marea Britanie. Ion Jinga: „Avem foarte mulți – și foarte buni – muncitori români în domeniul construcțiilor, ei sunt cei care au construit Satul Olimpic pentru Jocurile Olimpice de la Londra, din 2012”.